În vară, rezidenții, vizitatorii și iubitorii cartierului Uranus-Rahova au fost invitați să participe la o cercetare sociologică cu privire la potențialul de dezvoltare comunitară al zonei.

Mai multe organizații și companii rezidente în cartier, pasionate de viitorul acestuia și dornice să contribuie la renașterea sa, și-au propus să investigheze relația publicului cu acest spațiu, opiniile cu privire la opțiunile de activare și coagulare comunitară și, mai ales, intenția respondenților de a participa la această resuscitare a zonei.

Studiul s-a centrat pe dimensiuni ale calității vieții, aspecte privind viața socială, atitudinea civică, bunăstarea subiectivă, interesul pentru implicare în vecinătate, prețuirea moștenirii culturale, apetența pentru actul cultural, capacitatea de generare și/sau absorbție a schimbării sociale în diferite domenii ale vieții și locuirii, precum și modul în care acestea se articulează și se relaționează pentru a facilita crearea unei comunități armonioase.

Studiul a fost coordonat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (din cadrul Academiei Române), și a inclus, între altele, un chestionar adresat celor ce locuiesc, lucrează sau vizitează zona.

Chestionarul a fost aplicat online, pe bază voluntară și s-au primit 522 răspunsuri de la reprezentanți ai unor companii, locuitori sau lucrători din zonă, persoane care cunosc și vizitează zona.

„Patrimoniul construit nu are doar o valoare strict estetică, de conservare. Vom dovedi, prin acest proiect, că el poate dobândi noi funcționalități și sensuri pentru nevoile vieții actuale, că poate deveni o resursă reală pentru dezvoltare durabilă și pentru consolidarea comunităților” Teodor Frolu, arhitect, DC Communication / The Ark.

Câteva concluzii:

• Cei care lucrează în perimetrul Uranus-Rahova sau au afaceri în zonă au mai multă încredere în potențialul cartierului decât locuitorii acestuia.
• Deși apropierea de centru este practic singurul atu major menționat de respondenți, aceștia consideră că dacă zona ar fi „înverzită” și ar găzdui evenimente culturale, ar putea ajunge să reprezinte o atracție a Bucureștiului.
• Majoritatea cuvintelor prin care rezidenții, vizitatorii, antreprenorii, lucrătorii și iubitorii cartierului Uranus-Rahova se raportează la acest spațiu sunt negative; praf, mizerie, paragină, mizerie, neîngrijit, abandon, șmecherie, sărăcie, ruină. Însă, în subsidiar, au apărut și mențiuni cu conotații pozitive, în special în legătură cu un trecut nostalgic, cu istoria, amintirile, dar și cu un oarecare potențial al cartierului.
• Potențialul este sesizat mai degrabă de cei veniți de curând în cartier, decât de cei ce locuiesc sau au prieteni în acest perimetru, iar interesul în reputație și creșterea profilului identitar al zonei le aparține mai ales celor ce au afaceri aici, nu locuitorilor.
• Reprezentarea mentală a zonei este construită în jurul reperelor esențiale (Piața de flori, Casa Poporului, Casa Academiei, clădirea The Ark, Palatul Bragadiru și strada restaurantelor, Fabrica de Bere), dar acestea nu sunt văzute ca ancore de dezvoltare locală.
  
  

Frecvența cuvintelor utilizate de respondenți a generat ilustrația atașată:

Rezultatele complete pot fi descărcate de aici:

Concluzii pe marginea raportului (pdf)

Raport pe marginea sondajului de opinie – prime analize (pdf)

***

Cercetarea a fost realizată în parteneriat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (din cadrul Academiei Române) – institut rezident în zonă și The Ark, elaborată și interpretată de sociologul Bogdan Voicu. Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu –Rahova-Uranus. Memorii în capsulă – dedicat cartierului și oportunităților pe care acesta le oferă, derulat de The ARK împreună cu DC Communication, Headvertising, Ivan Pescar Scrumbia Bar și MNAC, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Prin acest demers, autorii își doresc să inițieze un proces de consultare publică prin care să identifice acțiunile ce ar putea revigora împrejurimile, pentru a reface un spațiu destructurat ce merită să își recâștige farmecul. Proiectul își propune să găsească instrumentele care să servească nevoii de revigorare civică a zonei, pârghiile de valorificare a tradițiilor locului, soluțiile de reinventare acceptate de rezidenți.