Despre noi

De ce ARK? Pentru că se simţea nevoia unui Arc, a unui resort care să impulsioneze un viitor val de schimbări într-o zonă cu multe atuuri.

Şi pentru că am vrut să fim la un loc într-o Arcă, pe care să o construim împreună şi care să ne poarte în marea de schimbări din ultimii 15 ani a Bucureștilor.

Istoria clădirii

1894

Începutul

Bursa Mărfurilor a fost concepută în 1894 de către arhitectul și criticul de artă italian Giulio Magni, ca parte a ansamblului Vamei Bucureşti - Antrepozite. Întreg ansamblul a fost inclus într-unul dintre primele programe de modernizare a oraşului, implementat de primarul Nicolae Filipescu. Magni fusese invitat la București pentru a lucra la proiecte pentru Primăria Capitalei și Ministerul Lucrărilor Publice. Astfel, a realizat numeroase edificii, printre care se numără, de exemplu, Hala Traian, Palatul Arhiepiscopiei Catolice sau Școala Mavrogheni (azi Școala 11 Ion H. Rădulescu). De clădire este legat și numele lui Anghel Saligny, care se pare că a participat la partea de structură. Pe lângă Bursa Mărfurilor, Vama Bucureşti - Antrepozite cuprindea încă o clădire administrativă, patru depozite şi unul dintre primele castele de apă construite în România.

1894

1899

1899-1945

Vama şi-a deschis pentru prima dată porţile la 15 iulie, 1899, dar restul lucrărilor nu s-au finalizat. Mai mult, un incendiu la sfârşitul primului Război Mondial provoacă anumite daune, reparațiile și restul lucrărilor se vor termina abia în anul 1945.

1899

1945

1945-1989

Funcționând ca Vama Antrepozite între 1945 și 1990, clădirea a supraviețuit demolărilor masive din anii '80, care nu au lăsat în picioare decât puține case din cartierul Uranus. De altfel, după 1983, Vama a servit ca loc de organizare a şantierului pentru lucrările de la Casa Poporului.

1945

1990

Incendiul

După un incendiu de proporții în martie, clădirea este abandonată și rămâne în ruină timp de 16 ani, copaci de 7 metri crescând în cenușa acoperișului surpat de la incendiu. Fațada de cărămidă este grav deteriorată, zidurile sunt fisurate și pe alocuri calcifiate. Ansamblul trece, segmentat, în proprietate privată.

1990

2006

Un nou început

Arhitectul Teodor Frolu, fondator și co-manager al companiei de comunicare DC Communication, achiziționează împreună cu agenția Headvertising clădirea istorică de 2.500 mp, aflată în stare de colaps. La scurt timp începe reabilitarea clădirii prin biroul de arhitectura Re-Act Now Studio, arh. Mario Kuibuș. Avizarea proiectului a durat circa 8 luni, iar construcția s-a întins pe 2 ani. Investiția pentru readucerea imobilului la viață a ajuns la 3,5 milioane de euro.

2006

2008

Finalizarea reabilitării

Se termină lucrările de reabilitare. Fosta Bursă a Mărfurilor a devenit The Ark, se mută primii locatari: DC Communication, si Headvertising, Media Factory, Interactive Look, Reply, Space Syntax, CIAC (Centrul Internațional de Artă Contemporană) și la scurt timp - Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman.

2008

noul "ark"

Planul de restaurare a clădirii – pe care noi am numit-o ARK – a plecat de la faptul că ne-am dorit o împletire între viziunea iniţială a lui Giulio Magni, istoria clădirii şi ideile noastre, toate acestea pentru a folosi la maxim potenţialul proiectului de atunci şi a celui de azi.

Ca un citat la arhitectura industrială de secol XXI, în contrast cu cea de sfârșit de secol XIX, au fost introduși pereti din profile de sticlă și s-au păstrat la vedere, în toata clădirea, betonul aparent și instalațiile.

Singura parte din fosta Bursă a Mărfurilor care a putut fi salvată a fost faţada.

Interiorul a fost reconstruit si adaptat la funcţiile şi nevoile unui spaţiu de birouri moderne, de secol XXI. S-au adăugat elemente moderne și finisaje de inspirație industrială, pentru rolul estetic și identitar, recâştigând valoarea clădirii, care de la începuturile sale a fost concepută ca un spaţiu care să îmbine în mod armonios esteticul şi tehnicul.